Dezinteres și lipsă de viziune: 1.000 km, uneori mai ușor de parcurs decât 100

Ce înseamnă 100 km? Mai puțin de o oră pe autostradă și o nimica toată cu TGV. Nici cu rata nu poți face mai mult de două ore, hai două ore și jumătate. Și totuși, cei 100 km care despart Timișoara de Szeged ori cei 140 dintre orașul de pe Bega și Novi Sad pot părea un drum fără sfârșit. Mai precis, fără început, căci dacă n-ai mașina ta, nu prea ai de unde începe traseul dintre aceste localități.

Petrovics István este un istoric maghiar care prin jocul împrejurărilor a ajuns să scrie mult despre Timișoara și chiar să iubească urbea de pe Bega. Povestea lui o puteți parcurge în volumul de interviuri al lui Ovidiu Forai, dar tot de acolo aflați – sau vă amintiți – că distanța Timișoara – Szeged poate părea un drum spre capătul lumii.

”În ciuda schimbărilor, nu este nici acum foarte ușor să călătorești de la Szeged la Timișoara. Este foarte bine că s-a deschis punctul de frontieră Cenad-Kiszombor, care face drumul mult mai scurt, dar nu mai există un autobuz regulat, un tren! Vorbind din perspectiva unui om obișnuit, a unui student, să zicem, care vrea să călătorească între cele două orașe, e o problemă… Ca o concluzie, trebuie să știm mai multe unii despre alții, atât ungurii despre români, despre Timișoara, despre Banat, cât și viceversa. Și la asta lucrez eu, ca profesor, în Universitate, în măsura posibilităților mele”

Petrovics István, istoric

Un alt profesor, Nicolae Țăran, îi sfătuia pe studenții săi să nu ezite a face o vizită, chiar și de doar câteva ore, fie și numai până la Vrșeț ori Szeged. Ei bine, acest lucru, poate fi dificil la aproape trei decenii de la ”căderea cortinei”.

În urmă cu câteva săptămâni, m-a rugat un coleg din București să-i spun cum poate ajunge de la Timișoara la Novi Sad. Ați ghicit, nu există nicio legătură, nici autobuz, nici tren, ci doar o soluție de ev mediu al transporturilor: să ajungi la Jimbolia, aproape de graniță, să treci frontieră pe jos, să continui per pedes până la Srpska Crnja – în total, cale de 16 kilometri pe jos – iar de acolo să iei autobuzul spre Novi Sad. Ori ai alternativa Timișoara – Belgrad – Novi Sad, ceea ce te costă câteva ore și peste 100 de kilometri în plus. Asta în condițiile în care  Timișoara și Novi Sad vor fi surori-Capitale Europene ale Culturii, în 2021.

Citiți și: Tramvaiul care unește țări

De la Timișoara poți ajunge într-o sumedenie de colțuri ale continentului, cale de sute, chiar mii de kilometri. Există zboruri directe la Londra, Munchen, Bruxelles, Barcelona, Tel Aviv, Paris, Eindhoven… În anumite situații, acestea devin destinații mult mai accesibile decât localitățile din apropierea graniței, ceea ce ar trebui să dea de gândit autorităților, fie ele din Timiș, din Csongrad sau din Banatul Sârbesc.  

Un gând despre „Dezinteres și lipsă de viziune: 1.000 km, uneori mai ușor de parcurs decât 100

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s